Decizia pronunțată la Târgoviște în cazul Cathedral Plaza și menținută de Curtea de Apel Poliești nu va putea produce efecte întrucât proprietarul clădirii nu a luat parte la judecată, iar primarul general nu are competență pentru a iniția o procedură de desființare, susțin avocații Millennium.
Potrivit unui comunicat remis de Țuca Zbârcea & Asociații (TZA), avocații Millennium Building Development, proprietarul Cathedral Plaza, decizia pronunțată de instanța din Târgoviște nu are niciun impact asupra dreptului de proprietate pentru că dezvoltatorul nu a fost citat și nu a fost parte în acest proces.
Arhiepiscopia Romano-Catolică București (ARCB) a anunțat luni că prin decizia din 23 ianuarie dată de Curtea de Apel Ploiești s-a dispus definitiv și irevocabil demolarea turnului Cathedral Plaza și readucerea terenului pe care a fost edificată această construcție la destinația inițială, aceea de parc.
„Hotărârea instanței din Târgoviște nu dispune nicidecum demolarea Cathedral Plaza, ci obligă Municipiul la emiterea unui act prin care să inițieze o procedură de desființare. Astfel de acte au mai fost emise în trecut, nelegalitatea lor fiind evidentă raportat la necompetența Primarului General de a emite astfel de acte”, se arată în comunicatul TZA.
Avocații susțin că situația juridică a clădirii rămâne neschimbată, Millennium Building Development deținând toate avizele și autorizațiile necesare, fapt ce nu permite inițierea unor acțiuni de demolare.
„Mai mult, decizia pronunțată la Târgoviște nu va putea produce efecte în condițiile în care proprietarul clădirii Cathedral Plaza nu a luat parte la judecată (…) principiul relativității nu permite ca efectele unei hotărâri să se producă asupra unor entități care nu au luat parte la judecată și nu s-au putut apăra – așa fiind, hotărârea nu este opozabilă proprietarului clădirii”, a declarat avocatul Robert Roșu de la Țuca Zbârcea & Asociații, apărătorul Millennium Building Development.
Acesta a amintit că practica Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat constant instanțele naționale care au dispus măsuri cu privire la un bun fără citarea în instanță a proprietarului bunului, și deci o astfel de hotărâre ar reprezenta o vătămare gravă a dreptului la apărare al Millennium Building Development, în calitate de proprietar.
„Reprezentanții Millennium Building Development reamintesc că toate cererile de demolare a Cathedral Plaza au fost respinse până în prezent de către instanțele de judecată. Millennium Building Development rămâne deschisă unui dialog transparent, respingând orice tentative de inducere în eroare a presei și opiniei publice”, se mai spune în comunicat.
În 28 iunie 2012, Tribunalul Dâmbovița a decis: „Admite cererea formulată de reclamanții Bor Iuliana, Dudac Mihaela și Arhiescopia Romano-Catolică București, pârât fiind primarul municipiului București și în consecință: Obligă pe pârât să emită decizia privind desființarea construcției – imobil de birouri Cathedral Plaza, situat în București, str. General Berthelot nr.11 – 15, sector 1 și respectiv str. Luterană, nr.15 și 15A, sector 1 – realizată fără autorizație de construire legală, autorizație emisă la solicitarea SC Millennium Building Development SRL Bucuresti, de Primăria sectorului 1 București. Dispune obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor administrative de aducere a terenului în situația anterioară emiterii autorizației în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecție a Catedralei Sf. Iosif”.
Proiectul legat de construirea Cathedral Plaza, care aparține Millennium Building Development, a început în 1998, construcția fiind finalizată în 2011, iar dezvoltatorul a anunțat că investiția s-a ridicat la 60 de milioane de euro.
În 5 iulie 2012, Arhiepiscopia a solicitat Judecătoriei sectorului 1 București ca dezvoltatorul proiectului Cathedral Plaza să demoleze clădirea, acțiune ce are termen de judecată stabilit pentru 31 ianuarie 2013.
Arhiepicopia Romano-Catolică afirmă că în motivarea sentinței Tribunalului Dâmbovița se arată că „decizia de desființare a construcției reprezintă o măsură de legalitate, de aplicare a principiului ceea ce este nul, nu produce efecte”.
Millennium Building Development a înaintat la începutul acestui an o plângere și o solicitare de soluționare în procedură de urgență la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. În plangere se reclamă faptul că deciziile Curții de Apel Suceava, care au avut ca efect anularea autorizației de construcție a Cathedral Plaza, violează Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează proprietatea privată și consfințește dreptul la un proces echitabil.
Arhiepiscopia Română-Catolică București (ARCB) informa, în 4 martie 2012, printr-un comunicat, faptul că s-a emis o a 15-a decizie judecătorească defavorabilă construcției Cathedral Plaza din București, „prevestind iminența desființării proiectului ilegal”.
„Curtea de Apel Iași, prin decizia numărul 405 din 2 martie 2012, confirmă ilegalitatea construcției auto-intitulate Cathedral Plaza, stabilind că rediscutarea valabilității autorizației de construire nu mai poate avea loc, litigiul fiind fără obiect, iar desființarea autorizației irevocabilă. Decizia Curții de Apel Iași confirmă în fapt decizia 1989/2010 a Curții de Apel Suceava prin care a fost modificată decizia 1025/2009 a Curții de Apel Ploiești. Întrucât decizia Curții de Apel Ploiești a fost modificată și autorizația de construire a fost anulată irevocabil, niciun alt litigiu cu privire la această soluție nu mai poate fi judecat, o astfel de cerere nemaiavând obiect”, preciza atunci, într-un comunicat al ARCB, Francisc Doboș.
Decizia Curții de Apel (CA) Iași a confirmat totodată și soluția Curții de Apel Alba Iulia din 19 ianuarie 2011, care stabilea că rediscutarea valabilității autorizației de construire nu mai poate avea loc, litigiul fiind fără obiect.
În 11 iulie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire a procesului dintre Millennium Building Development (dezvoltatorul proiectului Cathedral Plaza) și Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Inițial, Tribunalul Dâmbovița sistase construcția Cathedral Plaza pe motiv că „lipseau autorizațiile legale”, decizie care a fost contestată la Curtea de Apel Ploiești, care a hotărât irevocabil în favoarea continuării construcției.
Episcopia Romano-Catolică a formulat o cerere de revizuire în care a adus o serie de argumente împotriva proiectului, acțiunea fiind admisă și rămânând irevocabilă.
„Dezvoltatorul Cathedral Plaza denunță faptul că decizia Curții de Apel Suceava a fost nedreaptă deoarece a revizuit o decizie definitivă și irevocabilă invocând normele dreptului comunitar, care însă nu pot fi aplicate retroactiv, având în vedere că România nu era membru al UE la momentul obținerii autorizației de construcție”, informa Millennium Building Development.
Dezvoltatorul preciza că autorizația de construcție pentru Cathedral Plaza a fost emisă în februarie 2006, de către Primăria sectorului 1, iar România a aderat la UE în ianuarie 2007.
„Considerăm că sistemul juridic românesc este inconsecvent și neprofesionist, prin urmare ne vom adresa instanțelor internaționale. Avem de-a face cu un atac la dreptul de proprietate al unui investitor. Suntem surprinși că Monseniorul Robu, în loc să propovăduiască adevărul, are o atitudine distructivă și rău-intenționată. De asemenea, suntem șocați că Monseniorul Robu își instigă acum enoriașii la violență, chemându-i să demonteze Cathedral Plaza, uitând că, inițial, și-a dat în scris acordul pentru ridicarea clădirii de 19 etaje, în forma în care este ea acum. De ce, în 19.11.1999, când a semnat acest document, monseniorul nu și-a consultat enoriașii, pe care ulterior i-a instigat împotriva proiectului?”, spuneau reprezentanții Millennium Building Development.
Dezvoltatorul Cathedral Plaza preciza că, deși inițial, proiectul prevedea construirea unei clădiri cu înălțimea de 17 metri, acesta a fost modificat la sugestia Monseniorului Robu, care a preferat o dezvoltare pe verticală și a cerut, în plus, acces pentru enoriașii săi la piața publică din fața Cathedral Plaza. Astfel, s-a ajuns la o clădire de 75 de metri înălțime (19 etaje), aceasta fiind forma în care se regăsește în prezent.
„Subliniem că această clădire a fost deja intabulată și a intrat în circuitul civil, iar decizia Curții de Apel Suceava este cu atât mai surprinzătoare cu cât are ca obiect o clădire care era deja finalizată”, mai spunea dezvoltatorul proiectului.